tensiuni in crestere in orientul mijlociu: reflectii asupra politicii lui trump

În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, pozițiile și deciziile președintelui american Donald Trump sunt intens analizate de experți și sursele media. Comentariile sale referitoare la conflictul dintre Israel și Iran au fost oscilante, alternând între sprijinul total pentru atacurile Israelului și o distanțare fermă de acestea, apoi revenind la o poziție neutră. Această ambiguitate a contribuit la creșterea incertitudinii în regiune, mai ales după plecarea sa de la summitul G7 din Canada, unde a spus simplu că are „treburi importante” de rezolvat la Washington, conform declarațiilor citate de digi24.ro. Casa Albă a explicat că decizia lui Trump de a părăsi summitul a fost influențată de „ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu”, iar ulterior, pe platforma Truth Social, el a afirmat că mobilitatea sa nu are legătură cu încetarea focului.

Conform unor analize, această strategie de imprevizibilitate, denumită și teoria „nebunului” în politica externă, a fost folosită anterior de Richard Nixon, având ca scop presiunea asupra adversarilor. Sustinătorii lui Trump cred că aceste amenințări vor avea efect în timp, pentru că Iranul nu pare dispus să negocieze în mod sincer. Netanyahu a exercitat o presiune constantă ca SUA să urmeze o cale militară, însă, în ciuda dorinței exprimate de Trump de a primi Premiul Nobel pentru Pace, el ar putea fi nevoit să pună în aplicare amenințările de atac asupra Iranului.

Israelul are în dotare bombe „bunker buster”, capacibile să distrugă instalațiile subterane de la Fordow. Cu toate acestea, conflictul s-a complicat și mai mult, pe măsură ce rachetele iraniene au lovit Israelul, provocând victime. Potrivit unor surse, Trump a fost avertizat de consilieri din Consiliul de Securitate că o escaladare ar putea avea consecințe grave, inclusiv pentru soldații americani. Un oficial anonim citat de digi24.ro menționează că Trump s-a opus unei eventuale eliminări a liderului suprem iranian, Ali Khamenei, în timp ce Netanyahu consideră această acțiune ca fiind o soluție pentru punerea capăt conflictului, deși aceasta nu a primit sprijinul total al administrației americane.

De pe pozițiile politice, Trump se confruntă și cu o presiune internă crescândă. Multe personalități din Partidul Republican continuă să susțină Israelul și livrările de arme către acesta, în timp ce unele voci critice, precum Tucker Carlson, urmăresc o retragere a SUA din acest conflict și pun accent pe politica „America First”. Carlson a scris recent că implicarea în războiul dintre Israel și Iran ar fi o greșeală, acuzând guvernul de a duce trupele americane în luptă pentru interesele Israelului. În același timp, reprezentanta Marjorie Taylor Greene a declarat că cei care doresc ca SUA să se implice în război nu urmăresc politica „MAGA”, ceea ce evidențiază vulnerabilitatea poziției lui Trump în interiorul propriului său partid.

În plus, Trump a făcut declarații în ultimele zile, în care a criticat implicarea directă a SUA și a pus accent pe o eventuală negociere și pe încetarea conflictului. Potrivit unor note din media, el a afirmat că Iranul și Israelul ar trebui să ajungă la un acord, iar SUA nu ar fi implicate în atacurile recente. În același timp, Iranul a amenințat că va ataca bazele americane din regiune dacă Washingtonul continuă să sprijine Israelul, ceea ce complică și mai mult situația, crescând riscul unor victime și având potențialul de a întări poziția izolationistă a mișcării MAGA, care ar putea face ca Trump să își reconsidere poziția și să îndemne Israelul să oprească ofensiva mai devreme.