Refugiații ucraineni din România revin în Ucraina pentru a deveni călăuze

Din momentul începerii războiului în Ucraina, peste 26.000 de cetăţeni au trecut ilegal graniţa în România, majoritatea prin zona montană a Maramureşului, dar au fost şi cazuri de ucraineni care s-au întors acasă ca apoi să devină călăuze pentru alţi conaţionali, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţei de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei, chestor, Florin Coman. Conform acestuia, într-un alt caz de trecere a frontierei s-a stabilit că un tânăr ucrainean în vârstă de 23 de ani, care beneficia de protecţia statului român, a devenit călăuză pentru un grup de alte patru persoane. „Cei cinci, cu vârste cuprinse între 21 şi 41 de ani, după ce au trecut frontiera română, au solicitat protecţia statului român. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că unul dintre tinerii în vârstă de 23 de ani era deja solicitant al unei forme de protecţie a statului român, având rol de călăuză pentru conaţionalii săi. Şi în acest caz, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Maramureş a dispus măsura arestării preventive pentru 30 de zile pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi faţă de cetăţeanul ucrainean de 23 de ani”, a mai precizat Florin Coman. Lucrătorii ITPF Sighetu Marmaţiei au în administrare 366 de kilometri de frontieră cu Ucraina, acoperind judeţele Satu Mare, Maramureş şi Suceava. Majoritatea trecerilor de frontieră au loc prin Munţii Maramureşului, uneori prin cele mai periculoase locuri. De la începutul conflictului din Ucraina, echipele mixte formate din salvamontişti şi poliţişti de frontieră au recuperat din munte peste 150 de cetăţeni ucraineni, mulţi aflaţi în stare critică de sănătate, răniţi, epuizaţi fizic, demoralizaţi sau complet dezorientaţi. De asemenea, directorul Serviciului Public Judeţean (SPJ) Salvamont Maramureş, Dan Benga, a precizat pentru AGERPRES că puţini ucraineni care trec graniţa în România realizează pericolul la care se expun. „Munţii Maramureşului (cu altitudini ce oscilează între 1.700 şi 1.900 metri, n. red.) au porţiuni abrupte, ravene, stâncării, jnepeniş, dar şi goluri de munte, unele relativ întinse. Odată intraţi în zona împădurită, vizibilitatea scade vertiginos, iar lipsa aprecierii corecte a terenului poate provoca accidente fatale. Iarna, intervenţiile în zona alpină sunt dificile, misiunile de salvare mult îngreunate şi în contra timp. Majoritatea ucrainenilor care aleg să treacă în România se expun fără să-şi dea seama la situaţii limită, unele între viaţă şi moarte”, a spus Dan Benga. Un număr de 29 de ucraineni au murit în condiţii extreme încercând să ajungă pe teritoriul românesc din momentul începerii războiului. Din Ucraina se poate trece în România prin punctele de frontieră Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş), Halmeu (judeţul Satu Mare), Siret şi Vicovu de Sus (judeţul Suceava). O bună parte a frontierei româno-ucrainene se întinde de-a lungul munţilor, iar zonele considerate periculoase nu figurează pe hărţile digitale disponibile pe internet.