Ana Christina Corlaciu Corlay vorbește despre tatăl ei la Biblioteca Județeană
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare a fost gazda unei întâlniri cu Ana Christina Corlaciu Corlay, profesor stabilit în Franța și fiica scriitorului Ben Corlaciu, personalitate marcantă a literaturii române din perioada războiului și exilului. Evenimentul a fost o ocazie pentru a discuta despre destinul tatălui său, care a cerut azil politic în Franța în 1975, alegând libertatea în detrimentul rămânerii în România comunistă, conform emaramures.ro.
👉 Impactul cenzurii comuniste asupra operei lui Ben Corlaciu
Ana Christina Corlaciu Corlay a subliniat impactul devastator pe care cenzura regimului comunist l-a avut asupra operei tatălui său. După plecarea sa din țară, scrierile sale au fost interzise, iar numele său a fost exclus din dicționarele și istoriile literare ale vremii. În cadrul discuțiilor, au fost remarcate contribuțiile sale literare și conexiunile cu figuri proeminente ale exilului românesc, cum ar fi Mircea Eliade, Nina Cassian, Virgil Gheorghiu, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca.
De asemenea, Ana Christina a amintit de sculptorul Ion Vlad, prieten apropiat al lui Ben Corlaciu, care l-a susținut în perioada în care scriitorul a recurs la greva foamei pentru a-și reuni familia în Franța. Această prietenie a fost un exemplu al solidității relațiilor umane în fața provocărilor exilului.
👉 Rolul lui Ben Corlaciu în gruparea literară „Albatros” și în exil
Ben Corlaciu, născut în 1924, a fost parte integrantă a grupării literare „Albatros”, alături de personalități precum Geo Dumitrescu, Dinu Pillat și Constant Tonegaru. De-a lungul carierei sale, el a publicat volume de poezie, proză și traduceri, fiind un contributor respectat la dezvoltarea literaturii române. Totuși, parcursul său a fost marcat de dificultățile întâmpinate din cauza cenzurii și exilului.
Întâlnirea de la Biblioteca Județeană a fost o oportunitate importantă de reamintire a contribuțiilor lui Ben Corlaciu și de recunoaștere a impactului pe care l-a avut asupra culturii românești, în special în contextul exilului din perioada comunistă.