Tradiția mărțișorului: celebrarea primăverii în România

Pe 1 martie, România sărbătorește mărțișorul, un simbol al primăverii și al renașterii naturii. Conform digi24.ro, românii obisnuiesc să ofere și să primească mărțișoare, care sunt de obicei accesorii mici realizate dintr-un fir împletit de culoare albă și roșie. În trecut, aceste simboluri erau purtate la mână sau în piept până când apăreau primele semne ale sezonului cald.

Decizia de a include mărțișorul pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a fost luată în 2017, în cadrul unei sesiuni a Comitetului Interguvernamental desfășurată la Jeju, Coreea de Sud, anunță Ministerul Culturii. Mărțișorul își are originea în cuvântul „mart”, un nume vechi pentru luna martie, care se traduce prin „mic martie”.

O altă legendă, care datează din perioada primului han chinez, vorbește despre un băiat și sora lui care au fost prizonieri și au primit ajutor din partea unui soim. Deși au reușit să scape, băiatul a fost ucis. La aflarea veștii, hanul a ordonat ca toți prizonierii să poarte un fir alb și unul roșu pentru a-i proteja de ghinion.

În România, mărțișorul este purtat sub formă de brățări sau accesorii pe haine. În unele regiuni, acesta se poartă timp de câteva zile, iar în altele până când pomii înfloresc. La finalul perioadei de purtare, obiceiul este de a lega mărțișorul de o ramură de copac înflorit sau de a-l așeza pe un gard.

Tradiția mărțișorului este prezentă și în alte culturi din Balcani, precum bulgarii, care îi spun „martenita”, sau în Macedonia de Nord, unde se numește „martinka”. În Bucovina, există obiceiul ca părinții să le pună copiilor, la gât sau la mână, un mărțișor legat de o monedă de argint sau aur, ca un simbol al norocului.

Astfel, mărțișorul reprezintă nu doar un simbol al primăverii, ci și o tradiție vie care unește generații de români.