Tragedia de la Cernobîl: 40 de ani de la cel mai grav accident nuclear
Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01:24, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, provocând cel mai grav accident din istoria industriei nucleare civile. Conform emaramures.ro, efectele acestui dezastru au depășit granițele Uniunii Sovietice, afectând profund Ucraina, Belarus, Rusia și o mare parte a Europei. Accidentul a avut loc în urma unui test de siguranță efectuat în condiții improprii, care a dus la o serie de erori tragice.
👉 Detalii privind desfășurarea accidentului
Evenimentul catastrofal s-a petrecut în timpul unor lucrări de mentenanță, iar operatorii încercau să evalueze capacitatea turbinei de a furniza curent pentru sistemele de răcire în caz de pierdere a energiei electrice. Testul a fost prost gestionat, iar echipa din tura de noapte nu a dispus de instrucțiunile necesare. După o scădere bruscă a puterii reactorului, testul a continuat, culminând cu o explozie devastatoare.
După două explozii puternice, capacul reactorului a fost aruncat în aer, distrugând structura acestuia și declanșând incendii. Doi angajați ai centralei au decedat imediat, iar primii pompieri au ajuns la fața locului fără cunoașterea nivelului real de radiații la care erau expuși. Incendiile au fost stinse, dar miezul reactorului a continuat să ardă timp de zile întregi.
👉 Impactul pe termen lung și măsuri luate
Orașul Pripiat, situat la doar trei kilometri de centrală, a fost evacuat abia pe 27 aprilie, iar până la jumătatea lunii mai 1986, aproximativ 116.000 de persoane din jurul centralei au fost relocate. Zonele contaminate au afectat aproximativ 5 milioane de oameni din Belarus, Rusia și Ucraina, iar zona de excludere a fost extinsă la circa 4.300 de kilometri pătrați.
Printre efectele pe termen lung s-au numărat creșterea cazurilor de cancer tiroidian, în special la persoanele expuse în copilărie. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, au fost diagnosticate aproximativ 20.000 de cazuri între 1991 și 2015, iar 5.000 dintre acestea s-ar fi datorat expunerii la radiații. România a monitorizat radioactivitatea și a impus restricții de consum pentru a proteja populația din zonele afectate.
