
Duminica a doua după Rusalii. Veniți după mine…
E liniște adâncă în sufletul lumii, iar marea Galileii își poartă unduirile ca o inimă ce tresare la chemarea Celui Veșnic. Pe țărm, printre plasele umede și vântul care mângâie nisipul, trec pașii Lui. Și glasul răsună simplu, ca o lumină ivită peste întunericul grijilor de fiecare zi: „Veniți după Mine.” Nu-i nicio filozofie aici, nicio dogmă grea, nici măcar o promisiune de slavă. Doar o chemare. Doar o privire. .