Credincioșii încep Postul Paștelui pe 3 martie

Credincioșii încep Postul Paștelui pe 3 martie

Credincioșii celor două biserici creștine vor intra, începând de luni, 3 martie, în Postul Paștelui, o perioadă de pregătire spirituală pentru celebrarea Învierii Domnului, programată pentru 20 aprilie, notează emaramures.ro. Acest post, considerat cel mai lung și mai aspru din an, se desfășoară pe parcursul a 40 de zile și simbolizează purificarea trupească și sufletească.

Postul Mare, cunoscut și sub numele de Postul Sfintelor Paști, reamintește de cele 40 de zile de postire ale Mântuitorului Iisus Hristos, înainte de a începe activitatea sa mesianică. Această perioadă de asceză are rădăcini profunde în tradiția biblică, amintind de potopul care a curățat Pământul de păcate, ce a durat 40 de zile și 40 de nopți, precum și de peregrinările poporului evreu în deșert timp de 40 de ani.

Postul Mare nu înseamnă doar abstinența de la anumite alimente de origine animală, ci și un accent pe viața spirituală prin rugăciune și fapte bune. În tradiția bizantină, postul începe în lunea de după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, în timp ce în ritul latin, debutul are loc cu Miercurea Cenușii.

Conform regulilor bisericești, credincioșii trebuie să se abțină nu doar de la anumite alimente, ci și de la gânduri necurate și fapte rele. Astfel, postul trupesc trebuie completat de un post sufletesc, axat pe curățirea minții și inimii.

Pe parcursul Postului Mare, credincioșii au doar două zile de dezlegare la pește: 25 martie, de Buna Vestire, și 13 aprilie, de Duminica Floriilor. În România, Paștele este una dintre cele mai importante sărbători religioase, fiind sărbătorit cu tradiții și obiceiuri populare.

Printre cele mai cunoscute obiceiuri se regăsește vopsirea ouălor în roșu, simbolizând sângele lui Iisus Hristos, și prepararea bucatelor tradiționale, precum cozonacul, pasca și drobul de miel, care sunt servite la mesele festive.

În noaptea de Înviere, credincioșii participă la slujba de la biserică, primind lumina, un simbol al învierii și speranței. Aceștia rostesc salutul „Hristos a înviat!” și răspunsul „Adevărat a înviat!”, o tradiție ce se perpetuează pe parcursul sărbătorii. Un aspect unic al Paștelui Ortodox este aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim, simbolizând miracolul Învierii. Lumina Sfântă este distribuită credincioșilor în biserici, aducând un sentiment de unitate și speranță, iar în România, aceasta este adusă oficial și distribuită în toată țara în noaptea de Înviere.