România retrogradată la "regim hibrid" în Indexul democrațiilor
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
România retrogradată la "regim hibrid" în Indexul democrațiilor
România a fost retrogradată de la nivelul de "democrație defectuoare" la "regim hibrid", conform celor mai recente date publicate de The Economist în Indexul său global al democrațiilor. Această schimbare de clasificare se datorează anulării alegerilor prezidențiale, un eveniment care a afectat grav imaginea democratică a țării.
Cu un scor de 5,99 de puncte, România ocupă locul 72 la nivel mondial și este pe ultima poziție în Uniunea Europeană, fiind depășită de Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, aceasta din urmă fiind plasată pe locul 71. Conform digi24.ro, retrogradarea a avut loc în urma unor acuzații de interferență rusă, tactici ilegale pe rețelele sociale și încălcări ale reglementărilor de finanțare a campaniei, care au condus Curtea Constituțională să anuleze alegerile.
Indexul, realizat pe baza celor mai ample alegeri la nivel global, a inclus 167 de țări, iar în 2024, aproximativ 1,65 miliarde de voturi au fost exprimate în peste 70 de țări. Deși numărul alegerilor democratice a crescut, The Economist subliniază că a fost un an plin de provocări pentru democrațiile lumii.
În clasamentul EIU (Economist Intelligence Unit), din 2006, țările sunt evaluate pe o scală de la zero la zece, având în vedere cinci criterii: procesul electoral, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile. Astfel, acestea sunt împărțite în patru categorii principale: "democrații depline", "democrații defectuoare", "regimuri hibride" și "regimuri autoritare".
De asemenea, pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost recunoscută ca fiind cea mai democratică țară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă și Suedia. În contrast, Afganistanul rămâne cea mai slab clasată țară, cu numai 0,25 puncte.
Media globală a scorului democrației a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, atingând 5,17, în scădere de la 5,55 în 2015. Doar 6,6% din populația globală trăiește în prezent într-o democrație deplină, o scădere semnificativă comparativ cu 12,5% acum zece ani.
Chiar și în Europa, regiune care include multe dintre statele cele mai bine clasate, s-au înregistrat scăderi notabile. Franța a fost retrogradată de la democrație deplină la democrație defectuoare, în principal din cauza unui declin al încrederii în guvernare după alegerile anticipate care nu au reușit să asigure o majoritate legislativă.
Pe categorii de regiuni, Coreea de Sud a ieșit din rândul democrațiilor depline după o criză provocată de o declarație și o ulterior revocare bruscă a legii marțiale de către președintele Yoon Suk Yeol.
Victoria lui Donald Trump în 2024 a fost parte integrantă a unei reacții globale împotriva liderilor în funcție și va reprezenta un test important pentru democrația globală în 2025, conform concluziilor obținute de The Economist.
