Climatologul Roxana Bojariu avertizează asupra impactului valurilor de căldură și oportunitățile pentru agricultura românească

Climatologul Roxana Bojariu explică la Digi24 că valurile de căldură sunt „cele mai stresante” fenomene pentru oameni, iar efectele lor cresc anual. Totodată, ea susține că România ar putea avea „o nișă de oportunitate” în agricultură dacă își gestionează resursele corect, dar atrage atenția că acest lucru „presupune adaptare”.

👉Valurile de căldură, cele mai stresante fenomene pentru oameni

Întrebată despre fenomenele extreme care provoacă cel mai mare stres pentru specia umană, Roxana Bojariu a răspuns că sunt „cele legate de valurile de căldură”. Ea a specificat: „Frecvența, intensitatea și durata lor. Și declanșarea lor în funcție de anotimp, care devine din ce în ce mai timpurie”.

Climatologul a subliniat impactul acestor valuri de căldură asupra mortalității, menționând că „mortalitatea datorată temperaturilor ridicate crește foarte mult, și proiecțiile arată că va crește și mai mult”, deși în prezent mortalitatea legată de temperaturi scăzute este încă mai mare. În plus, efectele termice afectează și sectoarele socio-economice din marile aglomerări urbane.

👉Probleme legate de energie și apă în condițiile schimbărilor climatice

Bojariu explică cum valurile de căldură se combină cu alte fenomene și creează dificultăți suplimentare: „Aspectul acesta termic intervine în foarte multe fenomene cu impact și ai probleme în asigurarea energiei pentru că ai secetele legate de perioade cu temperaturi ridicate și probleme cu debitele, dar ai și probleme legate în același timp cu răcirea în centralele nucleare”. Ea menționează dificultățile din hidroenergie și limitările centralei de la Cernavodă dacă temperatura și debitul Dunării depășesc anumite praguri.

Referitor la resursele de apă potabilă din România, climatologul a afirmat că vor exista probleme, „dar nu atât de severe precum cele din zona mediteraneană”. Aceasta avertizează că: „Vom avea și noi probleme dacă nu vom ști să avem o exploatare inteligentă a resurselor, dacă nu vom ști să ne gospodărim bine”.

În contextul dificultăților generate de climatele tot mai calde, Bojariu a observat că România ar putea avea „o nișă de oportunitate în agricultură”, deși „în anotimpul de vară, mai ales, vom avea probleme cu resursa de apă”. Ea a comparat situația cu cea a altor țări mediteraneene, unde până în 2050 „anumite terenuri nu vor mai putea fi cultivate, chiar cu orice tehnologie, din cauza condițiilor climatice”.

👉Adaptarea agriculturii și perspective pentru România și Europa

Climatologul a subliniat posibilitatea de adaptare a agriculturii, evidențiind că acest proces este esențial pentru a obține „beneficii din toate punctele de vedere”. Totodată, ea a explicat că schimbările climatice vor afecta regiunile Europei diferit: „În zona nordică precipitații mult mai abundente și în zona sudică o scădere a precipitațiilor”, lăsând deschisă întrebarea impactului pe termen lung asupra condițiilor de viață și agricole în Europa.