Solstitiul de iarnă și începutul iernii astronomice
Pe 21 decembrie, emisfera nordică va celebra solstițiul de iarnă, marcat ca începutul iernii astronomice. Această zi este cunoscută drept cea mai scurtă a anului, având cele mai puține ore de lumină naturală și, în contrast, cele mai multe ore de întuneric. În București, locuitorii se vor bucura de 8 ore și 50 de minute de lumină, iar noaptea va dura 15 ore și 10 minute.
Fenomenul solstițiilor, când ziua este cea mai scurtă sau cea mai lungă (în cazul solstițiului de vară), precum și echinoctiile, care marchează momentul în care ziua și noaptea sunt egale, rezultă din mișcarea Pământului în jurul Soarelui și din unghiul de înclinare a axei acestuia. Aceste evenimente astronomice se petrec când Soarele ocupă o poziție specifică pe cer.
Axa de rotație a Pământului este înclinată cu aproximativ 23,4 grade în raport cu orbita sa în jurul Soarelui, ceea ce determină schimbările anotimpurilor. Astfel, emisfera nordică și cea sudică primesc cantități diferite de lumină solară pe parcursul anului, influențând clima și vremea.
În trecut, solstițiile de vară și iarnă erau utilizate pentru a marca tranziția dintre anotimpuri, alături de echinoctiile de primăvară și de toamnă. Însă, în prezent, meteorologii folosesc înregistrările de temperatură ca principal criteriu pentru delimitarea anotimpurilor.
Între lunile martie și septembrie, emisfera nordică este orientată mai mult spre Soare, experimentând primăvara și vara. Între septembrie și martie, axa Pământului o îndepărtează de Soare, aducând toamna și iarna. Situația este inversă în emisfera sudică, unde Polul Sud se îndreaptă spre Soare în timpul solstițiului de iarnă din emisfera nordică, indicând astfel începutul verii.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
