Solstițiul de iarnă din 2025 începe iarna astronomică și marchează ziua cea mai scurtă

Solstițiul de iarnă din anul 2025 are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, marcând începutul iernii astronomice în emisfera nordică. Durata zilelor va crește treptat de aici până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, în timp ce nopțile se vor scurta conform unui ciclu natural al anotimpurilor, arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.

👉 Aspecte astronomice ale solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă este legat de poziția aparentă a Soarelui pe sfera cerească, aceasta fiind o consecință a mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Axa polilor Pământului rămâne aproximativ fixă în spațiu, înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei, iar Soarele parcurge anual un cerc numit „ecliptică” înclinată față de ecuatorul ceresc cu 23° 27′.

În momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera sudică a sferei cerești, la o distanță unghiulară maximă de 23° 27′ spre sud față de ecuator, realizând o mișcare diurnă pe tropicul Capricornului. În România, Soarele răsare și apune cu un unghi de 23° 27′ sud față de punctele cardinale est și vest. La amiază, Soarele ajunge la o înălțime de doar 21° față de orizont, astfel durata zilei este minimă, de 8 ore și 50 minute, iar noaptea atinge durata maximă, de 16 ore și 10 minute.

👉 Tradiții culturale și obiceiuri legate de solstițiul de iarnă

În cultura românească, obiceiurile legate de solstițiul de iarnă amintesc de ritualuri vechi ce simbolizează jertfirea zeului adorat. Printre acestea se numără tăierea și arderea simbolică a bradului sau stejarului, precum și sacrificiul ritualic al porcului la Ignatul Porcilor pe 20 decembrie, simbol al spiritului grâului, notează Agerpres.

Pentru păgâni, noaptea solstițiului era momentul în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, reluând ciclul anotimpurilor. Romanii sărbătoreau acea zi dedicând-o lui Saturn, zeul recoltelor, și lui Mithras, zeul luminii. Cea mai veche sărbătoare legată de solstițiu a fost identificată în Mesopotamia, având scopul de a asista zeul Marduk în înfrângerea forțelor haosului pentru încă un an. În întreaga lume, inclusiv în Europa și Americi, solstițiului îi sunt asociate numeroase structuri megalitice.