Maricel Voinea, legenda handbalului românesc

Maricel Voinea, o figură emblematică a handbalului românesc, s-a născut pe 17 martie 1959, în Galați. Primii pași în sport i-a făcut la Școala Sportivă Bacău, unde a început să joace handbal la doar 13 ani, fiind pregătit de antrenorul Ion Gheorghe.

În 1976, Voinea a fost transferat la echipa Știința Bacău, iar un an mai târziu, în 1977, a ajuns la Minaur, sub conducerea antrenorului Lascăr Pana. În timpul carierei sale, el a revoluționat tehnica aruncării cu efect din încheietura mâinii, o mișcare care îi poartă numele și care a devenit renumită pentru dificultatea sa.

După o perioadă de succes în România, el a decis să își continue cariera în străinătate. Astfel, în 1989, a plecat la Avidesa Valencia, în Spania. Ulterior, a jucat în Germania, la DSG Nordhorn, până la vârsta de 39 de ani, în liga a doua.

Maricel Voinea este recunoscut nu doar pentru talentul său, ci și pentru realizările sale, fiind distins cu titlul de Maestru Emerit al Sportului. În anul 2000, a primit Medalia Națională „Serviciul Credincios” clasa a III-a. Conform emaramures.ro, el rămâne în istoria handbalului românesc ca unul dintre cei mai mari sportivi, având 263 de meciuri jucate în echipa națională și 706 goluri marcate.

Cariera sa remarcabilă a inspirat multe generații de tineri sportivi și va fi întotdeauna asociată cu viitorul handbalului din România.