Institutul „Grigore Antipa” descoperă poluare ridicată cu microplastice în fauna Mării Negre

Un studiu realizat de cercetătorii Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța relevă niveluri alarmante de poluare cu microplastice în fauna marină a Mării Negre. Cercetarea, publicată în decembrie 2025, arată că majoritatea speciilor analizate pe coasta românească conțin fragmente foarte mici de plastic, fapt care ridică întrebări privind impactul asupra sănătății umane, potrivit Digi24.

👉 Diferențe în acumularea microplasticelor în funcție de specie

Potrivit studiului realizat de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, 93,3% dintre șprot și rapană, precum și 66,7% dintre midiile examinate au microplastice sub 5 milimetri în corp. Fragmentele de plastic au fost găsite atât în organele digestive, cât și în țesuturile moi ale acestora, cu variații în proporție și culoare în funcție de specie.

Astfel, șprotul a ingerat mai ales particule transparente, rapana a acumulat preponderent fragmente de plastic negre, iar midiile albastre. Aceste diferențe sugerează moduri distincte de contact cu poluarea, influențate de habitatul și hrănirea fiecărei specii.

👉 Legătura dintre plasticul din Dunăre și poluarea din Marea Neagră

Specialiștii susțin că poluarea cu microplastice este intensificată de apropierea de gurile Dunării, care aduce zilnic în Marea Neagră până la 4,2 tone de plastic. Această sursă majoră explică concentrațiile ridicate de particule găsite în fauna marină de pe coasta românească, conform sursei Digi24.

Comparativ cu datele colectate în Bulgaria, în zonele Varna și Burgas, fauna românească prezintă o frecvență mai mare a microplasticelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind riscurile pentru sănătatea umană, mai ales în contextul consumului de pește și fructe de mare.

Microplasticele detectate pot provoca inflamații în intestin și stres oxidativ la nivel celular. Expunerea prelungită la aceste particule ar putea afecta sistemul imunitar, hormonii sau metabolismul organismelor, precizează cercetătorii. Deși organismul poate elimina parțial aceste particule, fragmentele mai mici, denumite nanoplastice, au capacitatea de a pătrunde în țesuturi și sânge.

Această cercetare atrage atenția asupra unei probleme ecologice și de sănătate publică care necesită monitorizare riguroasă și măsuri curative pentru reducerea poluării cu microplastice în Marea Neagră.