Cartea cu amintirile Papei Francisc despre Papa Benedict al XVI-lea: „Pentru mine a fost un părinte”

„Benedict era un om de mare dulceaţă. În unele cazuri, unele persoane au profitat de el, probabil fără răutate, şi au limitat mişcările sale. Din păcate, într-un anumit sens, îl încercuiau. Era un om foarte delicat, dar nu era slab, era puternic. Dar cu sine însuşi era umil şi prefera să nu se impună. Astfel a suferit mult”. Sunt câteva din cuvintele cu care Papa Francisc îl aminteşte pe predecesorul său, Benedict al XVI-lea, în cartea interviu cu jurnalistul Javier Martínez-Brocal, „El Sucesor” (Editorial Planeta), care apare miercuri, 3 aprilie 2024. „M-a lăsat să cresc – explică Francisc – a fost răbdător. Şi dacă nu vedea bine ceva, se gândea de trei sau patru ori înainte de a-mi spune. M-a lăsat să cresc şi mi-a dat libertatea de a lua decizii”. Papa a relatat raportul care timp de aproape zece ani de convieţuire în Vatican l-a legat cu emeritul: „Lăsa libertate, nu a cerut explicaţii în mod foarte natural. Mi-a spus: «Uite, nu înţeleg asta, dar decizia este în mâinile tale», eu i-am explicat motivele şi el a fost mulţumit”. Francisc explică în carte că predecesorul nu s-a opus niciodată la vreo decizie a sa: „Niciodată nu mi-a luat sprijinul său. Probabil exista ceva care nu împărtăşea, dar n-a spus-o niciodată”. Papa a amintit şi circumstanţele despărţirii sale de Benedict, miercuri, 28 decembrie 2022, când l-a văzut pentru ultima dată viu: „Benedict zăcea la pat. Încă era conştient, dar nu reuşea să vorbească. Mă privea, îmi strângea mâna, înţelegea ceea ce spuneam, dar nu reuşea să articuleze un cuvânt. Am rămas cu el aşa un pic de timp, privindu-l şi ţinându-i mâna. Îmi amintesc perfect ochii săi clari… I-am spus câteva cuvinte cu afect şi l-am binecuvântat. În acest mod ne-am salutat”. Cu privire la continuitatea între pontificate, Francisc a spus: „Ceea ce eu văd în ultimii papi… este că fiecare succesor a fost mereu marcat de continuitate, continuitate şi diferenţă”, pentru că „în continuitate fiecare a adus carisma sa personală… mereu este continuitate, şi nu ruptură”. Francisc a relatat şi un caz specific în care a fost apărat de Benedict al XVI-lea. „Am avut un colocviu foarte frumos cu el atunci când câţiva cardinali au mers ca să-l întâlnească surprinşi de cuvintele mele despre căsătorie, şi el a fost foarte clar cu ei. Într-o zi s-au prezentat la casa lui pentru a-mi face practic un proces şi m-au acuzat în faţa lui că promovez căsătoria homosexuală. Benedict nu s-a agitat pentru că ştia perfect ceea ce gândesc eu. I-a ascultat pe toţi, pe fiecare în parte, i-a calmat şi le-a explicat tot. A fost odată când am spus că, de vreme ce căsătoria este un sacrament, nu poate să fie administrată la cupluri homosexuale, dar într-un fel trebuie să se dea vreo garanţie sau protecţie civilă situaţiei acestor persoane. Am spus că în Franţa există formula «unirilor civile», care la prima vedere poate să fie o opţiune bună, pentru că nu se limitează la căsătorie. De exemplu – gândeam eu – se pot primi trei bătrâne pensionare care au nevoie de servicii sanitare, moştenire, locuinţă etc. Intenţionam să spun că mi se părea o soluţie interesantă. Unii au mers ca să-i spună lui Benedict că eu spuneam erezii. El i-a ascultat şi cu multă nobleţe i-a ajutat să distingă lucrurile… Le-a spus: «Aceasta nu este erezie». Cum m-a apărat!… Mereu m-a apărat”. Papa a răspuns şi la o întrebare a jurnalistului despre cărţile ieşite concomitent cu moartea Papei emerit. Francisc a răspuns: Mi-au provocat o mare durere: ca în ziua înmormântării să fie publicată o carte care m-a răscolit, relatând lucruri care nu sunt adevărate, este foarte trist. Desigur că nu mă loveşte, în sensul că nu mă condiţionează. Dar mi-a făcut rău că Benedict a fost folosit. Cartea a fost publicată în ziua înmormântării, şi am văzut asta ca o lipsă de nobleţe şi de umanitate”. În sfârşit, papa i-a revelat lui Javier Martínez-Brocal că a dispus deja o revizuire a înmormântării papale explicând că priveghiul funebru pentru Benedict al XVI-lea a fost ultimul cu trupul papei în afara sicriului şi catafalcul cu perne. Papii „să fie privegheaţi şi înmormântaţi ca orice alt fiu al Bisericii. Cu demnitate, ca orice creştin”.