Update 23 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Luna decembrie aduce în România o serie de tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului, menite să celebreze Nașterea lui Iisus Hristos. Printre acestea se numără colindatul, pregătirea mesei de Ajun și împodobirea bradului, dar și ritualuri regionale cu semnificații vechi păstrate cu grijă de populație, conform tradiției reluate de %source%.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă cântând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, simboluri ale ospitalității și belșugului.
Masa de Ajun este adesea ținută de post și cuprinde preparate tradiționale, precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte, fiind considerată a aduce noroc și sănătate în anul următor. De asemenea, în unele regiuni, pregătirea turtei numite și „scutecele Domnului” reprezintă o amintire a nașterii Mântuitorului, aceasta fiind presărată cu apă călduță și zahăr pisat cu nucă sau semințe de cânepă.
Deși mulți împodobesc bradul chiar cu o lună înainte, tradiția îl așază în centrul sărbătorii în seara de Ajun. Bradul se înveșmântează în globuri, beteală și lumini, iar un obicei aparte este agățarea unui săculeț cu boabe de fasole albă, simbol al purității sufletului. Curățenia casei joacă și ea un rol important, fiind percepută ca o pregătire spirituală pentru Crăciun, însă în unele zone măturaritul în Ajun este evitat pentru a nu aduce ghinion.
În diverse regiuni ale țării se păstrează obiceiuri specifice: în Bucovina, femeile ascund fusele sau pun o piatră în cuptor pentru a ține departe șerpii, iar în Maramureș se joacă „Jocul Moșilor” și se susține piesa populară „Viflaimul”. În Transilvania, satele de pe Târnave organizează „butea feciorilor”, iar în Banat sârbii ard trunchiul de stejar „badnajak” pentru bunăstare. În Oltenia și Dobrogea, colindele și costumele specifice, precum „Struțul”, aduc culoare sărbătorii.
În Maramureș, colindătorii parcurg ulițele cu „Steaua” sau „Capra”, fiind răsplătiți cu fructe, nuci și bani. Tradiții străvechi precum „Pițăratul” în județul Alba sau „Crăciunul fiarelor” în Apuseni adaugă diversitate sărbătorii. De exemplu, în Oltenia, familia practică „scormonitul în foc”, iar în Dobrogea, băieții alegorici „moșoi” poartă măști colorate pentru a alunga răul și a aduce un an prosper.
Poliția din Maramureș investighează dispariția lui Buiea Georgică, un bărbat în vârstă de 74 de ani, care a plecat de acasă în această dimineață și nu a mai fost găsit. Conform unei sesizări primite pe 25 decembrie, autoritățile au demarat căutările pentru a-l identifica și aduce în siguranță.
Un accident rutier a avut loc în după-amiaza zilei de 24 decembrie în Vișeu de Sus, unde o femeie de 50 de ani a fost lovită de un autoturism în timp ce traversa ilegal strada. Potrivit poliției, conducătorul auto și-a continuat deplasarea fără să oprească, iar victima a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.
Nașterea Domnului este celebrată în fiecare an pe 25 decembrie, o dată aleasă în secolul al IV-lea pentru a înlocui sărbătorile păgâne și a sublinia rolul lui Hristos ca adevăratul Soare al dreptății. Conform tradiției creștine, acest eveniment marchează debutul mântuirii și schimbă definitiv modul în care omul înțelege sensul vieții, al suferinței și al morții.
Crăciunul actual reflectă o evoluţie încărcată de semnificaţii, de la sărbători păgâne la celebrarea naşterii lui Iisus Christos, arată %source%. Această sărbătoare, care s-a fixat definitiv pe 25 decembrie abia în secolul al IV-lea, a parcurs numeroase transformări culturale și religioase până a devenit ceea ce cunoaștem astăzi.
