ANOSR precizează că, în urma publicării proiectului de act normativ în transparenţă decizională, îşi exprimă „profunda dezamăgire” faţă de propunerile de limitare a mecanismelor de sprijin pentru studenţi, precum: • Derogarea de la prevederile art. 149, alin. (21) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023 până la începutul anului universitar 2028-2029, care reglementează în momentul de faţă valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială ca fiind echivalentul a 10% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fiind propusă raportarea la salariul de bază minim net, care va aduce o scădere de aproximativ 40% a fondului de burse şi, în consecinţă, scăderea numărului de beneficiari; • Derogarea de la prevederile art. 149, alin. (22) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023 până la începutul anului universitar 2028-2029, care reglementează în momentul de faţă acordarea costului standard pe toată perioada anului, respectiv pe 12 luni, fiind propusă acordarea subvenţiilor doar pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, care poate atrage în consecinţă neacordarea de burse pe perioada vacanţelor pentru studenţi sau o scădere şi mai drastică a numărului de burse; • Modificarea art. 150, alin. (8), care reglementează în momentul de faţă posibilitatea românilor de pretutindeni de a beneficia de burse de performanţă sau burse speciale în aceleaşi condiţii cu studenţii cetăţeni români, fiind propusă eliminarea posibilităţii de cumulare a burselor şi acordarea celor destinate românilor de pretutindeni doar pe perioada desfăşurării activităţilor didactice; • Derogarea prevederilor art. 128, alin. (3) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023 pentru anul 2026, care reglementează dreptul studenţilor de a beneficia de tarif redus cu 90% pentru transportul feroviar, fiind înaintată aceeaşi propunere aplicată prin adoptarea O.U.G. 156/2024, limitând astfel dreptul studenţilor de a circula cu transportul feroviar cu reducere de 90% pe toate rutele. Constatăm cu indignare şi îngrijorare faptul că, deşi studenţii au protestat şi şi-au exprimat nemulţumirile şi, mai presus de toate, nevoile reale pe care le au pentru a-şi putea continua fără griji studiile, decidenţii încă nu au luat act de solicitările expuse în stradă sau pe reţelele de socializare de studenţi din toată ţara. Vocile studenţilor care se bazează pe bursele de care beneficiază în prezent nu ar trebui să reprezinte doar un ecou palid la mesele de decizie, astfel că vom continua toate demersurile necesare pentru a transmite membrilor executivului că studenţii vor lupta pentru a se bucura de drepturi în integralitatea lor. „Astfel de măsuri profund injuste şi fără temei reprezintă un regres indiscutabil în sistemul de sprijin destinat studenţilor, cu precădere a celor din categorii socio-economice defavorizate, şi nu fac decât să accentueze inechităţile în educaţie, limitând şi mai mult accesul la studii superioare. În contextul în care în România doar 22,5% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 24 şi 35 de ani finalizează studii superioare1 şi în care abandonul universitar depăşeşte 40%, restrângerea drepturilor sociale ale studenţilor scade şansele acestora de a parcurge studii superioare”, avertizează ANOSR. Pe fondul unor tăieri progresive la bugetul alocat învăţământului superior în ultima jumătate de an, precum şi al unei finanţări adecvate şi conforme legislaţiei în vigoare constant amânate, aplicarea acestor măsuri va conduce la un diminuarea numărului de beneficiari de burse şi la creşterea numărului de studenţi care să-şi poată acoperi nevoile de trai pentru a se susţine la studii, consideră alinţa studenţească. „Dată fiind plafonarea fondului de burse la nivelul aferent lunii noiembrie 2024 deja reglementată prin OUG nr. 156/2024, precum şi prorogarea termenului de alocare a 15% din bugetul general consolidat către domeniul educaţiei prin acelaşi act normativ, raportarea la salariul minim net în locul celui brut în calcularea fondului de burse şi, implicit, scăderea acestuia vor perpetua barierele pe care le întâmpină persoanele din grupuri socio-economice defavorizate în accesul la studii”, afirmă studenţii. O altă măsură care a afectat studenţii începând cu luna ianuarie a acestui an constă în aplicarea limitată a reducerii de 90% la transportul intern feroviar pentru studenţi doar pe ruta domiciliu-centru universitar în care studiază, mai amintesc ei. „Amintim, în acest sens, dificultăţile de a beneficia inclusiv de această formă de reducere limitată în cazul mai multor categorii de studenţi, precum cei cu domiciliul în localităţi în care nu există gară funcţională, studenţii internaţionali sau români de pretutindeni sau studenţii care trebuie să parcurgă ruta domiciliu-centru universitar călătorind cu mai mulţi operatori feroviari, precum şi eliminarea gratuităţii prevăzute pentru studenţii cu unul sau ambii părinţi decedaţi şi studenţii proveniţi din centre de plasament sau care au fost în plasament la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal”, se arată în comunicatul ANOSR. O scădere a fondurilor alocate pentru bursele studenţilor adaugă o dificultate în plus în vieţile studenţilor, pe lângă presiunile financiare deja existente, inclusiv când este vorba despre cuantumul minim al bursei sociale, mai precizează sursa citată. „În prezent, conform OME nr. 7296/2024, cuantumul minim al bursei sociale este de doar 925 RON/lună, în ciuda faptului că, în baza calculelor ANOSR din 2020 referitoare la coşul minim al studentului3, acest cuantum era insuficient chiar şi atunci pentru a acoperi cheltuielile minime de masă şi cazare, după cum prevede art. 149 alin. (26) din Legea învăţământului superior că ar trebui să se întâmple. Prin aplicarea ratei inflaţiei calculate de Institutul Naţional de Statistică pentru ultimii ani4 la valoarea coşului minim din 2020, în 2025, cuantumul necesar pentru a acoperi doar costurile cu masa şi cazarea se ridică la cel puţin 1135 RON/lună şi respectiv la 1587 RON/lună astfel încât un student să poată acoperi şi alte cheltuieli de trai imperioase”, susţin studenţii. ANOSR cere Ministerului Finanţelor să organizeze o dezbatere publică pentru a putea fi expuse factorilor de decizie toate aceste raţionamente pentru care implementarea acestor măsuri de austeritate este „total nejustificată”, având în vedere „inechităţile pe care ar urma să le creeze la nivelul sistemului, în raport cu impactul bugetar redus al cheltuielilor”.