Limba și literatura română, o disciplină esențială pentru educație
Limba și literatura română, o disciplină esențială pentru educație
În cadrul unei recente declarații, Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a subliniat importanța vitală a studiului limbii și literaturii române în școlile din România și Republica Moldova. El a tras un semnal de alarmă asupra planurilor Ministerului Educației de a reduce numărul orelor dedicate acestei discipline, pentru a introduce noi materii, cum ar fi educația antreprenorială.
„Reducerea orelor de limba română este inacceptabilă și reprezintă un mare handicap pentru elevi. Nu toți trebuie să devină antreprenori; este important să avem o cunoaștere profundă a limbii noastre”, a declarat Ioan-Aurel Pop.
Potrivit acestuia, limba română trebuie să rămână o disciplină de bază în curriculă, necesară pentru a proteja cultura și identitatea națională. În vreme ce se recunoaște că este important să prețuim și să vorbim limba, Pop a subliniat că aceasta trebuie cunoscută corect și apărată activ de influențele externe.
Academicianul a menționat că există țări care au implementat legi destinate protejării limbii naționale și limitării poluării acesteia. Din păcate, România și Republica Moldova nu dispun de asemenea legislații, ceea ce face necesară o conștientizare mai mare a acestui aspect.
De asemenea, Pop a semnalat că, deși colegii săi fac periodic apeluri pentru respectarea normelor de exprimare corectă în limba română, nu există semne de îmbunătățire. „Multe entități continuă să scrie fără respectarea regulilor, sub pretextul democrației”, a adăugat el.
Academia se străduiește să impună normele ortografice și morfologice, dar se confruntă cu dificultăți evidente. „Erorile noastre au un impact negativ și sunt criticate pe rețelele de socializare”, a spus el, referindu-se la comentariile ironice despre academicieni.
Pe de altă parte, în ciuda schimbărilor pozitive din Republica Moldova din ultimii treizeci de ani, Pop a observat o tendință îngrijorătoare. „Întâlnesc tot mai des români care nu mai știu limba română, chiar dacă simt nostalgia pentru rădăcinile lor”, a adăugat el.
În concluzie, președintele Academiei Române a subliniat că lipsea unei cunoașteri corecte a limbii române afectează nu doar comunicarea, ci și identitatea culturală a românilor, atât în țară, cât și în comunitățile din străinătate.
