Curtea de Conturi a semnalat grave deficienţe la ANAF în raportul publicat miercuri, rezultată din auditul de conformitate efectuat în 2023, potrivit digi24.ro. Potrivit raportului, peste 47.500 de firme au sediile în doar 2.440 de adrese din România, unde datornile la bugetul de stat se ridică la aproape 30 de miliarde de lei.
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Curtea de Conturi a semnalat grave deficienţe la ANAF în raportul publicat miercuri, rezultată din auditul de conformitate efectuat în 2023, potrivit digi24.ro. Potrivit raportului, peste 47.500 de firme au sediile în doar 2.440 de adrese din România, unde datornile la bugetul de stat se ridică la aproape 30 de miliarde de lei.
Analizele efectuate de auditorii Curţii de Conturi evidenţiază probleme semnificative în evidenţa contabilă a veniturilor statului, precum şi în modul de analiză a riscului fiscal. În unele cazuri, la o singură adresă din Sectorul 1 din Bucureşti sunt înregistrate peste 2.000 de agenţi economici şi peste 6.000 de persoane fizice autorizate. Se constată că multe dintre aceste societăţi, majoritatea cu cod de TVA, ar trebui să atragă atenţia organelor fiscale, notează Curtea de Conturi într-un comunicat. Aceste firme sunt văzute ca fiind implicate în circuite de deductibilitate a TVA, ceea ce afectează economia naţională.
Auditul arată că există multiple adrese din România în care funcţionează zeci sau chiar mii de firme la aceeaşi adresă, în condiţii care pot facilita transferurile de societăţi cu datorii mari sau evaziunea fiscală. La o adresă din bulevardul Bucurestii Noi, de exemplu, aveau sediul 6.061 de persoane fizice autorizate şi 2.398 societăţi comerciale. În Sectorul 2, pe strada Arhitect Grigore Ionescu, funcţionau 2.736 de firme la o singură adresă, cu datorii totale de peste 124 milioane lei.
Conform unor surse, citate de Curtea de Conturi, analiza riscului fiscal trebuie să fie intensificată pentru a identifica grupurile de societăţi care transferă firme cu datorii mari către alţi actori, pentru a evita recuperarea datoriilor. Auditorii subliniază că, în condiţiile în care aceste firme funcţionează în zone comune, riscul de evaziune şi de deteriorare a colectării creşte considerabil.
Raportul evidenţiază şi lipsa unor proceduri clare în cazul înregistrării datoriilor provenite din sentinţe penale. Implementarea unei aplicaţii informatice complete ar ajuta la centralizarea datelor și la gestionarea mai eficientă a recuperărilor. În plus, Curtea de Conturi recomandă dezvoltarea de măsuri pentru reducerea decalajului fiscal, cunoscut şi ca GAP-ul TVA, care la nivel naţional se estimează a fi în jur de 30,6%, în scădere faţă de 34,8% în 2021, conform raportului publicat de Comisia Europeană.
Potrivit notează digi24.ro, aceste estimări implică necesitatea unor măsuri legislative pentru a stopa practicile de înregistrare multiple a sediilor sociale la aceeaşi adresă, uneori prin contracte temporare sau de asistenta juridică, dar care devin în fapt permanente. În țară, cele mai multe astfel de adrese sunt în București, unde o adresă din bulevardul Bucurestii Noi găzduia peste 6.000 de firme și sute de persoane fizice autorizate.
De asemenea, raportul atinge și situația activităţii Biroului de executare silită regionale Bucureşti, unde auditorii au constat că nu există proceduri clare pentru înregistrarea datoriilor provenite din sentinţe penale și nici un sistem complet pentru gestionarea acestor creanţe, informaţiile fiind dificil de centralizat. Curtea de Conturi recomandă creșterea transparenţei și eficienţei în aceste domenii.
În concluzie, Curtea de Conturi îndeamnă ANAF să ia măsuri pentru remedierea acestor neconformităţi, subliniind în acelaşi timp că dezvoltarea unor metodologii de estimare a decalajelor fiscale va sprijini reducerea GAP-ului TVA și va permite autorităților fiscale o colaborare mai eficientă cu instituțiile europene, notează digi24.ro.
