Curtea Penală Internaţională (CPI) a afirmat vineri că Ungaria nu şi-a îndeplinit obligaţia conform Statutului de la Roma deoarece nu s-a conformat cu cererea instanţei referitoare la mandatul de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, transmite MTI. Camera preliminară a CPI a informat printr-un comunicat că va reclama speţa Adunării Statelor Membre. Netanyahu a făcut în aprilie o vizită oficială în Ungaria, în condiţiile în care CPI emisese un mandat pentru arestarea sa în noiembrie anul trecut, în urma unor acuzaţii de crime de război în Fâşia Gaza. Autorităţile ungare nu au dat curs cererii făcute în 21 martie de CPI - de a coopera pentru arestarea provizorie a prim-ministrului israelian. Curtea afirmă că a invitat Ungaria la mai multe consultări, însă „statul ungar nu a răspuns sau nu a solicitat consultări”, notează MTI, citată de Agerpres. CPI consemnează că guvernul de la Budapesta şi-a argumentat decizia de a nu îl aresta pe Netanyahu prin faptul că Ungaria „nu a adoptat legislaţia care ar permite organelor sale de aplicare a legii să facă acest lucru”. Executivul ungar a invocat şi „imunitatea de stat” a premierului israelian conform legislaţiei internaţionale şi a susţinut că mandatul de arestare al CPI „nu poate fi considerat un act legal imparţial şi obiectiv”. Curtea a observat că „absenţa legislaţiei interne sau caracterul necorespunzător al acesteia nu poate justifica nerespectarea obligaţiilor statelor membre conform Statutului”, iar imunitatea nu era aplicabilă în cazul respectiv. „Obligaţia de a coopera a fost suficient de clară pentru Ungaria”, a declarat CPI, adăugând că „eşecul arestării suspecţilor subminează grav capacitatea Curţii de a-şi duce la îndeplinire mandatul”. „Ca stat parte la Statut, Ungaria a acceptat obligativitatea deciziilor Curţii şi nu poate decide unilateral dacă se conformează sau nu cu cererile de cooperare pe baza punctelor de vedere şi a opiniilor sale despre unele din deciziile respective”, explică comunicatul citat. Curtea a mai reţinut că Ungaria şi-a anunţat luna trecută intenţia de a se retrage din sistemul Statutului de la Roma, însă retragerea va intra în vigoare abia în 2 iunie 2026, iar până atunci are obligaţia de a se conforma Statutului. Adunarea Statelor Membre, sesizată de CPI, va decide următorii paşi ai procedurii la adunarea anuală din decembrie, a precizat camera preliminară.