Sărbătoarea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe
Sărbătoarea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe
Pe 23 aprilie, Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, apreciat ca unul dintre cei mai adorați sfinți ai creștinătății. Supranumit "Purtătorul de biruință", el este un simbol al curajului și al luptei împotriva răului, conform emaramures.ro.
Sfantul Gheorghe s-a născut în Capadocia, într-o familie creștină. A rămas fără tată de la o vârstă fragedă și s-a mutat împreună cu mama sa în Palestina, unde a avut parte de o educație solidă în spiritul credinței creștine. În timp, a ales o carieră militară și, datorită abilităților sale, a devenit ofițer de seamă în armata romană, servind în garda împăratului Diocletian.
În anul 303, împăratul Diocletian a emis un decret ce ordona persecutarea creștinilor. Gheorghe nu a ezitat să-și declare credința în Hristos. A fost arestat și a suferit chinuri severe pentru a renunța la credință, dar și-a păstrat convingerile, devenind un exemplu de martiriu. A îndurat torturi și umilințe, iar la final a fost decapitat, primind astfel cununa muceniciei.
Imaginea emblematică a Sfantului Gheorghe, călare pe un cal alb și străpungând cu sulița un balaur, nu este doar o relatare istorică, ci o legendă simbolică. Se spune că el ar fi salvat o cetate de faptele unui balaur, iar acest act ar fi dus la convertirea întregii comunități la creștinism.
Cultul Sfantului Gheorghe este răspândit în toată lumea creștină. Este considerat patronul spiritual al multor țări, orașe și instituții, inclusiv al Armatei Române. În România, mai multe biserici poartă hramul său, iar credincioșii se roagă pentru ajutor, sănătate și întărire sufletească.
Un loc de pelerinaj semnificativ se află în Biserica "Sfantul Gheorghe" din Constanța, unde unele dintre sfintele sale moaște sunt păstrate. Aici, credincioșii vin să-i ceară mijlocirea, admirând totodată pictura interioară realizată de artistul Nicolae Tonitza.
În credința populară, ziua de Sfantul Gheorghe marchează începutul verii pastorale. Oamenii pun ramuri verzi la uși și feronerie pentru a alunga spiritele rele și pentru a atrage norocul și sănătatea în gospodării. Această tradiție subliniază legătura strânsă dintre credință și agricultură în viața comunităților.
