Sâmbăta Mare sau Sâmbăta Paștelui, ultima zi din Săptămâna Patimilor. Rugăciune puternică pentru ultima zi de post

Sâmbăta Mare este ultima zi din Săptămâna Patimilor când se mai fac pregătiri pentru Paște. În această zi, credincioșii prăznuiesc ”îngroparea lui Iisus Hristos cu trupul și pogorârea la Iad, cu dumnezeirea”. Seara, credincioșii se pregătesc să ia parte la slujba de Înviere. Sâmbăta Mare este ziua în care credincioșii fac ultimele pregătiri de Paște. Femeile gătesc, cu multă trudă, bucate tradiționale (pască, cozonaci sau carne de miel pentru familie şi oaspeţi), iar bărbații aprovizionează casa cu toate cele necesare pentru următoarele zile. În ultima zi din Săptămâna Mare, credincioșii prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul omenesc a fost ”chemat din stricăciune și mutat spre viaţa veşnică”, conform învățăturilor bisericii. Sâmbăta Mare sau Sâmbăta Paștelui este marcată de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții, pe care credincioșii le respectă cu strictețe an de an. Potrivit tradiției, în această zi se sacrifică mielul, iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale. Pe lângă bucatele pe care le pregătesc cu dăruire, acestea mai pregătesc și haine noi și curate, pe care membrii familiei le vor îmbrăca la slujba de Înviere. O superstiție veche spune că ziua de Paște trebuie să îi prindă pe oameni cu haine noi. De aceea, femeile trebuie să aibă cel puțin o cămașă nouă, iar bărbații o pălărie. În Sâmbăta Mare se poate spăla, cu condiția ca toată treaba să fie încheiată până la lăsarea nopții. Se spune că dacă te împiedici în timp ce te îndrepţi către slujba de Înviere vei avea un an greu și plin de încercări. În unele zone din țară, în Sâmbăta Paștelui, gospodinele pregătesc cu grijă coșul care urmează să fie dus la biserică pentru sfințire. În el, femeile pun un ștergar curat și o lumânare albă. Apoi așează roșii, pască, cozonac, o bucată de slănină, drob, zahăr și făină. Potrivit unei superstiții, oamenii nu trebuie să doarmă în ziua de sâmbătă spre duminică dacă vor să li se îndeplinească toate dorințele. O altă superstiție spune că în această zi nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că îți vor asuda mâinile la vară. Se crede că sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele celor decedați se întorc acasă. Sâmbătă seară, oamenii de la țară obișnuiesc să aprindă un foc în curți sau pe dealul din apropierea bisericii. Focul arde până la miezul nopții sau chiar până în zorii zilei. În sâmbăta din Săptămâna Mare credincioșii nu au voie să se certe sau să se supere, mai ales dacă s-au împărtășit. În caz contrar, vor avea ghinion tot anul și vor fi urmăriți de supărare. După ce au luat Lumina Sfântă, credincioșii merg la cimitir, unde aprind lumânări pentru sufletul celor adormiți. În Sâmbăta Mare – ultima zi de post din Postul Paștelui – credincioșii vor rosti această rugăciune puternică: ”Doamne Iisuse Hristoase, Judecătorul meu Preadrept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif și de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul și Îndumnezeitul Tău suflet și de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale și ai adus bucurie nespus de mare strămoșilor noștri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită și i-ai suit în rai. Îngroapă păcatele mele și cugetele mele cele rele și viclene, că să piară din mintea mea și să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele. Alungă întunericul păcatelor mele și șuie mintea mea la cer, că să mă bucur de Fața Ta. Așa Doamne, primește umilită mea rugăciune că o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, și de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii și cu mironosițele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morți și la înălțarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoțit de Sfinții Tăi Îngeri.