Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman VIU pentru 2024
Programul "Tezaure umane vii" al Ministerului Culturii a ajuns la ediția a XIII-a, care va avea loc în 2024. Comisia Națională pentru Salvagardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a decis să onoreze 16 persoane care contribuie la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial din România cu titlul de TEZAUR UMAN VIU.
Printre cei care au primit acest titlu se numără Filep Elisabeta din Cluj, cunoscută pentru portul tradițional specific zonei Sic, din Câmpia Transilvaniei. De asemenea, alte persoane distinse pentru diverse domenii de activitate includ:
Amortitu Elena din Botoșani, care se specializează în prelucrarea fibrelor textile, cum ar fi cânepa, bumbacul, lâna și părul.
Corlatan Jucan Elena din Suceava, recunoscută pentru realizarea pieselor de îmbrăcăminte tradițională, în special a cămășilor cusute.
Cosmi Floarea din Bistrița Năsăud, expert în prelucrarea pieilor și blănurilor, în special în opincărit.
Erhan Aristotel din Suceava, specialist în construirea buciumelor din lemn.
Pop Mihail din Cluj, cunoscut ca dansator, având o legătură puternică cu spiritualitatea prin dans.
Tantan Marioara din Gorj, care creează covoare oltenești prin tehnica țeserii.
Taran Liviu Radutu din Suceava, interpret de muzică instrumentală, care aduce un omagiu tradiției muzicale.
Lepadatu Iordan din Vâlcea, un expert în rudarit, adică prelucrarea lemnului.
Negura Margareta din Suceava, recunoscută pentru cojocarit.
Caldarar Traian din Sibiu, activ în domeniul prelucrării metalelor.
Manoli Constantin din Vâlcea, care se ocupă cu realizarea mobilierului gospodăresc din lemn.
Litu Florin din Suceava, cunoscut pentru semnalele și cântatul ritual din bucium.
Marin Vasile din județul Argeș, expert în fierărie.
Sava Nicolae din Bistrița Năsăud, specializat în confecționarea instrumentelor muzicale din lemn.
Ilinca Alexandru din Vâlcea, activează în domeniul prelucrării pieilor și blănurilor, în special în opincărit.
Aceste distincții subliniază importanța păstrării tradițiilor și a cunoștințelor transmise din generație în generație, contribuind astfel la îmbogățirea patrimoniului cultural românesc.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail