Istoria comunității evreiești din Moisei
Începuturile comunității evreiești din localitatea Moisei își au originile în secolul al XVII-lea, când primii evrei au sosit din Galitia. Localitatea era cunoscută sub numele de Mosif de către cei de origine evreiască. Cea mai mare concentrare a populației evreiești din Moisei a fost înregistrată în anul 1920, când 1.356 de evrei locuiau în această zonă.
La ultimul recensământ efectuat în 1941, 1.067 de persoane s-au declarat evrei, toți declarând limba idiș ca fiind limba lor maternă. Majoritatea evreilor din Moisei erau implicați în agricultură, tăierea lemnelor și muncă în fabricile de cherestea. Pe lângă acestea, în comunitate existau și câțiva comercianți de lemne sau fructe de pădure.
Comunitatea evreiască din Moisei a luat ființă oficial la începutul secolului al XIX-lea, moment în care a fost construită și o sinagogă din lemn. Majoritatea membrilor comunității erau hasizi de Vijnita și se implicau activ în diverse asociații destinate studiului Torei, precum și în alte organizații cu caracter social. În perioada interbelică, comunitatea evreiască din Moisei a fost condusă de rabinul Mose Meir Wiedmann, iar ultimul rabin, Itak Back, a fost ucis în timpul Holocaustului.
La sfârșitul lunii aprilie 1944, autoritățile maghiare, aflate sub ocupație nazistă, împreună cu cele naziste, au forțat toți evreii din Moisei să se mute în ghetoul din Vișeu de Sus. Actul de compasiune al țăranilor din vale a fost remarcabil; aceștia și-au pus la dispoziție căruțele pentru a transporta copiii, femeile și bătrânii. Evreii din Moisei au fost deportați în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau în mai 1944, în perioadele 19-25 mai. Majoritatea au fost uciși acolo.
După război, au reușit să se întoarcă aproximativ 180 de supraviețuitori, dar până la începutul anilor 1980, toți au emigrat. În prezent, în Moisei nu mai trăiesc evrei.
Informațiile de mai sus sunt furnizate de Asociația Maramureș Heritage.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
