Emil Constantinescu: Cultura păcii, cheia soluțiilor în momente dificile
Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, a participat, sâmbătă seara, la Gala "Timișoara 35", un eveniment dedicat comemorării Revoluției din 1989. Cu această ocazie, el a subliniat importanța promovării unei culturi a păcii, având ca fundament educația permanentă, religia și rolul esențial al bisericii în societate.
Constantinescu a spus că, în fața amenințării unui posibil nou război mondial, trebuie să ne unim în căutarea unui numitor comun, bazat pe interese militare, economice și sociale. El a făcut o paralelă între evenimentele de acum 20 de ani din Estul Europei, când oamenii luptau pentru libertate și democrație, și spiritul de determinare pe care îl demonstrează tinerii din diferite colțuri ale lumii în prezent.
„Cred că putem gândi nu doar la interese comune, ci și la idealuri comune. Putem realiza o înțelegere și o pace adevărată, raportându-ne la idealul pacii”, a afirmat Constantinescu. El a amintit cum, în decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a intervenit brutal împotriva timișorenilor care s-au solidarizat cu pastorul Tokes Laszlo, menționând că credința religioasă este foarte apropiată de sufletul uman.
Constantinescu a adus în discuție și solidaritatea dintre pastorul român Petre Dugulescu și pastorul maghiar Tokes Laszlo, care a contribuit la extinderea acestui spirit de unitate în întreaga țară, subliniind că exemplul lor a avut un impact important la nivel european. El a înregistrat vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, evidențiind cum aceasta a reușit să pună capăt schismei din Biserica Creștină, aducând o schimbare semnificativă în perspectiva credinței.
„Dacă dictaturile au anulat simbolurile credinței, astăzi, în democrațiile contemporane, credința este supusă degradării. Dacă pierdem acest element al credinței, pierdem un reper esențial”, a mai declarat Constantinescu.
De asemenea, președintele Ungariei, Tamas Sulyok, a subliniat puterea solidarității evidențiată în decembrie 1989, menționând că învățarea din istorie este crucială pentru comunitate. „Protejarea celuilalt a fost ceea ce a încercat să pună România pe calea cea bună. Nu putem ignora istoria comună romano-maghiară, deși aceasta este marcată de momente dificile”, a adăugat Sulyok, evidențiind totodată aspectele pozitive ale relației dintre cele două națiuni.
Ambii lideri au încurajat o reflecție asupra importanței solidarității și înțelegerii reciproce, mai ales în contextul provocărilor actuale.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
