Duminica Cincizecimii, sărbătoare de o importanță deosebită în România

Duminica Cincizecimii, sărbătoare de o importanță deosebită în România

Sărbătoarea Cincizecimii, cunoscută și drept Duminica Mare, este celebrată la 50 de zile după Paști și reprezintă a doua mare sărbătoare dedicată botezurilor. Aceasta coincide cu sărbătoarea populară a Rusaliilor, moment în care intră în scenă cetele de Călușari. Conform unei hotărâri a Parlamentului, zilele de 23 iunie, duminica Rusaliilor, și luni, a doua zi de Rusalii, sunt declarate zile libere.

Potrivit tradiției creștine, la 50 de zile după Învierea Domnului, la îndemnul Sfântului Apostol Petru, aproximativ 3000 de oameni s-au convertit la creștinism, formând prima comunitate creștină din Ierusalim. Acest eveniment marchează nucleul Bisericii de mai târziu.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a devenit, alături de Paști, una dintre cele mai mari sărbători dedicate botezurilor. În această zi, nu se îngenunchează și nu se postește, iar spectacolele păgâne sunt interzise. În Faptele Apostolilor, Evanghelistul Luca descrie cum Duhul Sfânt a coborât sub forma unor limbi de foc asupra celor 12 Apostoli, umplându-i de darurile sale. Apostolii au primit astfel darul de a vorbi în limbi străine și au început să propovăduiască învățătura Mântuitorului, realizând minuni și convertind păgâni.

În România, și-a propovăduit învățătura Sfântul Apostol Andrei, conform istoricului Eusebiu al Cezareei și al Sinaxarului din Constantinopol. Acest fapt este atestat și de colindele din Dobrogea sau de toponimele locale, precum Peștera și Pârâul Sfântului Andrei sau numele de Undrea, dat lunii decembrie.

Până în secolul al IV-lea, Cincizecimea era celebrată împreună cu Înălțarea Domnului, însă ulterior, Înălțarea a fost mutată la 40 de zile de la Paști, iar Cincizecimea a devenit o sărbătoare de sine stătătoare. În această zi, în biserici se aduc ramuri de tei sau de nuc care sunt sfințite și împărțite credincioșilor, simbolizând limbile de foc coborâte peste Apostoli și puterea Duhului Sfânt.

Conform tradiției creștine, ierarhii bisericești sunt considerați moștenitorii și transmitătorii harului apostolic din generație în generație.

sărbătoarea populară a Rusaliilor

Rusaliile sunt o sărbătoare dedicată în special spiritelor morților și durează diferit în funcție de regiune: trei zile în Moldova și Transilvania, șapte zile în Muntenia și Oltenia și opt zile în Banat. În credința populară, Rusaliile sunt spiritele morților care, după ce au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se întoarcă în locuințele lor și încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii le-au numit Iele sau Zâne, spirite care locuiesc pe lângă izvoare și, prin cântecele lor, pot să ia mințile oamenilor și să-i îmbolnăvească. Rusaliile ursesc copiii la naștere și prezic moartea oamenilor. Pentru a se feri de pericole, oamenii poartă pelin, usturoi sau alte plante de care se temeau Ielele, la brâu, în sân sau în case.

În Transilvania, de Rusalii se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp, purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor. În Moldova și Muntenia, se pocnesc frunze de tei sau salcâm pentru alungarea spiritelor rele, iar în Banat se prepară unguente pentru ungerea ugerului vacilor și se fac descântece împotriva Ielelor.

În regiuni precum Muscel și Dâmbovița, practicile de pomenire a morților sunt însoțite de obiceiuri și ceremonii dedicate celor vii, cunoscute sub numele de „Prins al Verilor și Verișoarelor”.

În Ardeal, de Rusalii se păstrează obiceiuri vechi de sute de ani. Cel mai așteptat de fete este împodobirea unui bou. Se spune că atingerea coarnelor respectivului bou ornamentat este un semn că tinerele trebuie să se pregătească pentru măritiș. Acest obicei se mai păstrează doar în câteva localități din județele Bistrița-Năsăud și Cluj și este considerat de etnologi ca având origini romane, fiind înrudit cu coridele din Spania. În satul Șoimeni din județul Cluj, de Rusalii, doi tineri se acoperă complet cu frunze și colindă din casă în casă pentru a aduce belșug.

ceremonialul Călușarilor

Ritualul Călușarilor, desfășurat pe toată durata săptămânii Rusaliilor, prezintă întregul An Solar într-un timp comprimat, în care călușul, zeul cabalin de origine iudo-europeană protector al cailor și al sezonului cald, trăiește o viață fulgerătoare. Tradiția spune că boala poate fi vindecată doar prin puterea magică a Călușarilor. Jocul lor cu sărituri peste foc protejează oamenii, animalele și recoltele de toate relele.