Arhimandritul Serafim, un om de credință, a trecut la cele veșnice
Arhimandritul Serafim, un om de credință, a trecut la cele veșnice
Arhimandritul Serafim, pe numele său de botez Ștefan, s-a născut pe 27 noiembrie 1935 în satul Boiereni, lângă Rohia. La vârsta de 17 ani, în data de 23 noiembrie 1952, a intrat în obștea mănăstirii Rohia, fiind primit de staretul de atunci, Protosinghelul Justinian Chira, care a devenit ulterior Arhiepiscop al Maramureșului și Sătmarului.
După un noviciat de trei ani în care a îndeplinit diferite ascultări, pe 20 iulie 1955, a fost tuns în monahism, primind numele de Serafim. În martie 1957, a fost hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah de episcopul Nicolae Colan al Clujului, slujind la mănăstire până în 1959. După Decretul 410, a activat ca preot în parohiile Cupseni, Băiuț și Costeni până în 1971, când s-a întors la mănăstirea Rohia.
În 1973, a fost numit stareț al Mănăstirii Rohia, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1984, când a avut probleme de sănătate. În 1980, el a primit pe Nicu Aureliu Steinhardt în obștea mănăstirii, unde a fost călugărit cu numele de Nicolae. Serafim Man a absolvit Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca și Institul Teologic Universitar din Sibiu, promoția 1979.
Pe 6 decembrie 1973, în ziua sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a fost hirotesit Protosinghel, iar pe 15 august 1982, de hramul mănăstirii, a fost ridicat la rangul de Arhimandrit. La împlinirea vârstei de 75 de ani, în noiembrie 2010, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Târgu Lăpuș.
Pe 27 decembrie 2012, în ziua sărbătorii Sfântului Arhidiacon Ștefan, Arhimandritul Serafim a primit “Crucea Voievodală Maramureșeană” din partea Episcopului Iustin. Ultima slujire a avut loc de sărbătoarea Sfântului Arhidiacon Ștefan, fiind împărtășit de Episcopul Justin Sigheteanul.
După o lungă suferință, Arhimandritul Serafim a trecut la cele veșnice pe 12 februarie 2013, lăsând în urma sa o moștenire de credință și devotament față de Biserică și comunitate. A fost cunoscut ca un om al rugăciunii și al cărții, dedicat Sfintei Liturghii și Tainei Sfantului Maslu.
Arhimandritul Serafim a fost duhovnic pentru monahii și credincioșii din țară, oferind cuvânt de mângâiere și întărire în credință. A avut un impact deosebit asupra dezvoltării Mănăstirii Rohia, conducând lucrări de construcție și modernizare.
După diagnosticul de cancer galopant din 1983, a surprins pe toată lumea prin învingerea bolii, trăind încă 30 de ani datorită credinței sale puternice. A murit la mănăstire, fiind iubit și respectat de cei care l-au cunoscut.
A fost un exemplu de credință, iar pomenirea sa va rămâne veșnic în inimile celor care l-au prețuit.